Gica Godi: Premiulù “Omlu a Anlui – 2005"
(Banca Comercialâ Românâ) ti agiutorlu datù tu anlu 2004 shi 2005, fârâ di cari nu pistipsimù câ puteamù s-andridzemù Gala a Premiilorù Bana Armâneascâ shi Festivalu Folcloric Armânescu, editsia a treia. Lâ hãristusimù ditù tutù suflitlu sh-lâ urãmù multâ ambâreatsâ tu lucrulu a loru shi, cara s-poatâ, s-nâ agiutâ shtu yinitorù.
Cu aestâ apuhii vremù s-hãristusimù shi a durutlui Armânù di Custantsa, Mita Rida , cari nâ agiutã cu pâradz ta s-putemù sâ scutemù tru migdani atselù ditù soni numirù a revistâljei “Bana Armâneasacâ”.
Âlji urãmù s-aibâ parti sh-tu yinitorù di multi anichisiri tu lucrulu tsi-lù fatsi, ca emburù, cumù shi tu lucrulu armânescu tu cari intrã cu giuneatsâ.
 |
Premiulù “Omlu a Anlui – 2005 fu durusitù a poetlui GICA GODI ti tutu lucrulu tsi-lù featsi ti armanami pit cântitsli sh-poeziili a lui. Elù fu pãrãstisitù di Aurica Piha cari, namisa di altili, adusi aminti shi zboarâli spusi di Mihali Prefti: Gica Godi – unù Pavaroti a Armânjlorù? (nn) ma multu diahântu. Dauâ sculii di cântari tsi nu potu s-hibâ bâgati aradha. Gica Godi nu easti mash poetù shcântatorù; elù easti unâ sculii a cânticlui armânescu icâ Armân-Machidoneanù. Ama sculia a cântariljei armâneascâ, tsi cu ciudii dânâseashti pân tu chirolu di adzâ, ari zârtsinji tsi fugu nâpoi tu chiro, nu suti, ama njilji di anji. |
|---|
Sculia alù Godi ljea anji multsâ di nvetsu - 20, 30 di anji di-ascultari shcântari.
Sh-ma s-hibâ mash aesta nu-i tsiva. Lipseashti atsea nicurmari di suti sh-njilji di anji adusâ, nicurmatâ, tu chirolu di adzâ. Aestâ niacumtinari putsâni milets u au. Cu tutâ nitihea a noastâ easti nâ mari tihiseari ti noi Gica Godi. Sh-ma s-cilâstâsescu s-plâsedzu tru mintea a mea ficiuriclu Gica, âlu vedu tu unâ cohi pi unâ crivati, fronimù, ama cu mintea sh-duchearea tâljioasâ, pitrundzâtoari, ascultânda-lji, la vârnâ aradhâ - numâ, isuseari, numtâ, pâtigiuni, atselji cântâtori, dhascalji a lui tsi bash dipunea ditù Machidonii, aducândalui cu elji multimilinara mithicâ sculii a cânticlui armânescu. Shi-aclo iu Gica lji-asculta lâlânjlji sh-huryeatslji a lui di Beidaut cântândalui la harei, cânta sh-elu, sh-cu boatsea sh-cu mintea, sh-tutù cânta… Fârâ di unâ câ sculia a noastâ câdea tu-unù suflitù shminti iu fisea sh-Dumnidzã avea siminatâ nâ dhoarâ fârâ aradhâ, tsi scljeamâ adzâ mudernu - dzeniu.
Cu-aestâ ncârcâturâ di la lâlânji shhuryeats, sh-dhoarâ di la Dumnidzã, Gica fudzea tu câsâbã ta s-anveatsâ carti la universitati. Aoa elù andâmâseashti unâ altâ turlii di sculii a cântarillei - cântarea mudernâ, opereticâ, clasicâ, ama didindi di ethnicu. Ahtari cântari mash botsli vârtoasi putea s-u aproachi.
Gica avea boatsea aestâ, iara sculia a cântariljei mudernâ sh-didindi di ethnicu, elu u-anvitsa imnandalui; ahâtu di lishoarâ eara ti elu. Dhascalji, sots shaltâ lumi, anda lu-asculta Gica cântândalui, armânea apurisits. Vârnâ nu-acâchisea di-iu yini, ditù tsi chiro shditù tsi lumi, di-u ascoati aestu iho.
Gica Godi fu diunâcali aprucheatù di tuti corurli ndreapti tu-atselù chiro.
Cânta sh-tu coruri di prufisiunishtsâ.
Cânta tu theatri di spictaculi mãri. Shcu tutu, casa di theatru tsi-lu mâyipsea, tsi-lji dâdea nai ma mari harauâ eara casa di theatru armâneascâ – Theatrulu a Numtâllei.
Unù savantu Armânu (nicunuscutù shi-avinatù) Tachi Galavu, cari ndridzea unù ansamblu di cânticù sh-giocù, tu anjlji 60 aspunea: "Easti unù Grâmusteanù di-avostu, Gica Godi, a curi boatsi sh-turlii di cântari cutreamburâ muntsâlli" (nn).
Sculia multimilinarâ ethnicâ armânmachidoneanâ di-adunù cu sculia mudernâ amintarâ pritù Gica Godi opera Armâneascâ. Unù mari amintaticù - tehnuluyia - intra tu casili a tutâlorù. Sh-libirtatea.
Di-aclo di iu nu puteamù s-avem nitsi unâ mashinâ ti anyrâpseari, tu cumunizmu, adzâ cathi unù ari tipuyrafii n-casâ, iara bâgarea a cântitslorù piunâ cumatâ di plasticù - CD-lu, agiumsi unâ mari efculii. Istoricâ efculii. Aestâ n-ascâpa di moarti sculia tsi Gica uadutsi ditù chiro mithicù, tu casili shaftuchinili a tutâlorù. Ascultâ sh-cântâ shi-anveatsâ cânticlu Armâneascu.
Ama avrapa, pânâ nu hii asimilatù di alti culturi sh-di culturli priduminanti. Câ itsi tihisiri yini cu-unâ nitihisiri; nu-i efcula s-tsânemù duchearea shvrearea tu eta nauâ. CD-lu 2, "Tora inshii la coru" ahurheashti cu cânticlu tsi-lji da sh-numa.
Cânticu multu cunuscutù tu-Armânami ama tsi-i daima unù "hit".
Cu tihea a CD-lui ahtari cântitsi va sarmânâ munumenti tu cultura a noastâ, sh-paradhiymi di cântari safi sh-tianvitsari.
Ama pri ningâ boatsea-lji di malmâ, trâ tihea a noastâ, Gica Godi easti unù axiosu poetù. Tu cântitsli di adzâ nu-amù avdzâtâ mitafori ma tihiroasi, ma mushati ca tu stihurli alù Gica. Unâ multu mushatâ sh-uidisitâ mitaforâ cari aspuni mâreatsa sh pirifanjea a Armânlui tu giocù easti Tu cânticlu 4, CD-lu 2, "Ho o o opa!/ Cumù ansari topa/Sh-cu jgljioatili misurati/Aspuni sâltânati." Mitafurli tu stihurli alù Godi suntu crehti. La elù li avdzâ ti prota oarâ sh-ti ciuduseshtsi ti-a lui puteari di plâsari.
Gica adutsi tu cultura a noastâ muzicalâ sh-cânticlu mudernu rumanticù di mushuteatsâ fârâ aradhâ. Anda elù cântâ rumantsi, boatsea sh-turlia a lui di cântari lji rumantidzeadzâ sh-pi nai ma sarchilj picurari icâ biznismenji, cari di multi ori alasâ corlu shi-acatsâ tangolu, purtats tu chirolu a protâljei giuneatsâ, anda tangolu nu eara nica faptu la Armânji. Ahtari cântâtorù cari cuahântâ efculii treatsi di la turlia di cântari opereticâ la rumantsâ mudernâ sh-iara la cântarea greauâ ethnicâ easti mash unù - Gica Godi. ___________________________
Trâ Fundatsia "BANA ARMÂNESCÂ"
Di-aua, di-alargu iu escu avdu cânj featsitu tinjia s-mi durusits cu mshata pishchesi “Omlu a Anlui” ca unâ hâbârseari ti duchimâserli a meali s-agiutù cu tsi potù la aestâ Nauâ Hâryii a Armânamiljei.
Va hãristusescu a tutuloru cari vâ minduitù la mini shi prota a atsilui tsi fu caplu a lucurlui tu ahtari arada, yeaturlu Tacu Piceava.
Dealihea câ tinjisearea u adarâ borgea nica ma mari, ti-atsea voiù s-hiu sh-di aua shi ninti ninga voi tuts atselji cari cilâstâsits s-adrats tsiva ti isnafea a noastâ tirnisitâ, mâchilipsitâ di unâ isturii strâmbâ.
Cu vreari, cu tinjii, G. Godi
Source: Bana Armâneascâ nr 1/2, 2006 (numirlu 43 - 44, pag. 6-7).
 |
|---|
 |