GicaGodi/literatura.htm |
|---|
GICA GODI – Literatura
![]() |
Gica Godi s-aflã România ...bâneadzâ tu Americhii... Ducheashti armâneashti ashi
turlii, câ atumtsea cându cântâ zborlu armânescu, oclji-nj-plângu. Mutrearea a lui
tinjisitâ nj-adutsi aminti totna di nveastili armâni tu casâ nauâ. Ma boatsea a lui
treamburâ...intrâ tu mâduâ... dishteaptâ dhorlu di bana a noastâ... di pâpânjlji a noshtsâ... di tuti atseali cari nu nâ armânu dicâtù tu minti...Tsi amârtii! Ma zborlu alù Gica Godi nâ asunâ ca unâ Câmbanâ: Câmbana a Europâljei! Cathi oarâ iu u ascultu, nu potu s-nji-ascundu lãcârnjili. Sh- cu câtu u ascultu ma multu, cu ahâtu mi minduescu câ zborlu yini di la Dumnidzã, sh-câ ma nâ-lù deadi, nu va s-nâ chearâ. Ti aiesta-lji portu multâ tinjii alù Gica, cari-lù voiù ashi cumù voiù tutâ armânamea. |
|---|
S-nâ bâneadzâ shi s-nâ hârseascâ cu
cânticlu sh-cu zboarâli a lui.
Vâ pitrecù ndauâ minduieri ali Kirâ ti Gica
sh-vâ câlisescu tuts s-cântãmù deadunù
“Câmbana a Europâljei”.
Cu tinjii sh vreari armâneascâ, Niculachi Caracota
_____________________________________________________________
Lu cunoscu Gica Godi di multsâ anji: eara
studentu Bucureshti, la Facultatea di
Filologie. Mini earamu nica tu sculii shi,
atumtsea, Gica Godi eara trâ mini ca unâ
urnechi di calea tsi vreamù s-u acatsù: s-mi
ducù la idyea facultati.
Tu-atselji anji, Armânjiljii ditù România, dupu
tsi-avea tricutâ tuti cripãrli shi fârmatsili a
colonidzariljei, a mutãrilorù di-aoa-aclo ditù
chirolu a comunizmolui, avea ahurhitâ, pe-
anarga-anarga sâ s-toarnâ la adetsli, la cultura-
a loru. Gica Godi eara tu-unâ parei di tiniri
armânji – protlu bârnu di studentsâ tu
fumeiljli-a lorù di Yrâmusteanji cipanji – shi
s-aduna tu ishita di stâmânâ s-treacâ
deadunu… Noi, cama njitsljii, mutreamù cu
harauâ shi ciudii aestâ parei shi lomù urnechea
di la elji: adrãmù pareia a noastâ armâneascâ.
Tuts agiumsimù studentsâ shi anjlji musheats di tinireatsâ furâ sumù semnulu a ducheariljei câ himù Armânji. Tinirlji di-atumtsea ca Gica Godi, Hrista Lupci i fratslji Câshiricâ ahurhirâ s-ducheascâ ghini câ nu-agiundzea s-n- adunãmù tu parei armâneascâ ahâtù chiro câtù nu va nâ turnãmù la fântâna a cânticlui shi-a gioclui armânescu. Gica Godi fu unù di protslji cari adrâ unâ orchestrâ armâneascâ… Nu-agârshiiù canâ di numtsâli la cari fuiù shi boatsea alù Gica Godi nji- adutsea unù iho di-alargu, mayicù, ditù lumea armâneascâ safi, alâsatâ shi-agârshitâ, aclo iu suntu locurli-a ljei vluyisiti di Dumnidzã!
Shi-ahurhimù s-
agârshimù rock-lu, twist-lu,
tangoulu shi gioclu shi cânticlu
armânescu sh-dipunea mâyia tu
suflitli-a noasti di tiniri cari, fârâ s-
duchimù, nâ câftamù calea câtâ
zârtsinâ, câtâ fara armâneascâ…
Gica Godi cânta cântitsli veclji,
ama avea ahurhitâ s-compunâ shi
pi zboarâli-a lui… Multu amânatù
anvitsaiù câ ahânti cântitsi cari li
cântamù cu harauâ eara pi poeziili-
a lui! Tsi mi fâtsea s-mi treacâ hiri-
hiri eara boatsea a lui trimburatâ,
chischinâ ca unâ câmbanâ tsi ti
dishteaptâ ditù somnu! Mi hârsescu
câ, dupu ahântsâ anji, boatsea-lji
armasi ca a birbiljlui shi nâ dhurusi
unù aleptu CD cu “Cântitsi
armâneshtsâ, vol.1” inshitù New
York tu anlu 2002. Pi-aestu CD s-
avdi atselù ma musheatlu cânticù
patrioticù armânescu, modernu –
Câmbana a Europâljei. Tr-aestu
cânticù amù anyrâpsitâ shi-altâ
oarâ, ama minduiescu câ-lji si cadi
unù dealihea studiu shtiintsificù.
Armânjlji au multu musheati
cântitsi patriotitsi, mplini di dureari,
traghismu – ashi cumù fu bana shi
isturia a noastâ. Hirlu s-avea aruptâ
di cama di 50 di anji di-aestâ adeti.
Pânâ cându Mihali Prefti nâ dhurusi
cu “Dats cali!” shi Gica Godi cu “Câmbana a Europâljei”. Amù dzâsâ
shi va s-xanadzâcù câ, dupu
duchearea-a mea, Câmbana a
Europâljei easti imnulu natsionalù
modernu a Armânjilorù! Anyisedzù
s-lu-avdu cântatù di unâ mari
orchestrâ sinfonicâ, di-unù mari
corù di cântâtori, tu unâ salâ di
contsertu…Ari tuti hãrli tr-aestâ
tinjie tsi-lji si cadi! Poati va s-avemù
tihi shi, unâ dzuâ, aestu yisù sâ s-
facâ! Shtiu câ aestu cânticù va s-
armânâ ti Gica Godi unù dealihea “violon d’Ingres” (lucru tsi s-fatsi
mashi unâ oarâ!) ama shtiu câ ari
tu minti s-ascoatâ shi-alti cântitsi
patriotitsi. Unù di-aesti easti “Sarpâ
mileti”, ncljinatù a prof. Vasili
Barba.Omlu Gica Godi easti unâ
dealihea paradiymâ di cumù
lipseashti s-hibâ nvitsatsljii armânji
di adzâ, dhurusits di mirâ shi cu harea a
artilorù (cânticù, poezie): tinjisitù,
mintimenù, durutù armânù, tapinù. Nu
shtii tsi easti zilia! Daima azburashti di
hãrli alântorù shi nu-ari arcatâ canâoarâ
vârâ zborù urutù trâ vârâ…Cându-lji
dzâshù minduierli a meali trâ aestu
cânticu, lu vidzuiu ca andirsitù…Tr-atsea
tu poematli-a lui zboarâli tsi-angreacâ nai
ma multu suntu: Nâmuzea, Tinjia, Pistea,
Ihtibarea, Anamea, Grailu, Fara,
Fumealjia…
Ligâtura mea cu Gica Godi easti shi
cama-astreasâ câ himù shi soi: easti
nipotu ali maia a mea. Nji-aducu aminti
cându yinea la maia-a mea sh-nâ
fâtseamù muabeti tu uborù… Deapoia,
acâtsãmù doiljii calea a xinitiljei (elu
bâneadzâ tora New York) shi nu nâ
vidzumù-ndoi anji. Xanavidearea fu ma
musheatâ cându vidzuiù câ Gica Godi
agiumsi unù dealihea poetù! Amârtie câ,
pânâ adzâ, nu-adunâ poematli-a lui tu
unâ carti!
Avuiù haraua s-himù deadunù, tu veara 2003, Hrupishti shi Klisura, la Andamusea a Armânjilorù ditù Gârtsie.
Gica Godi adiljea, ti prota oarâ, tu locurli-
a noasti armâneshtsâ! Teasi bratsâli câtù
putu, canda vrea s-adunâ la cheptu tutù
Pindulu cu-a lui mushutets, shi duchiiù
tsi minari s-fâtsea tu mintea shi inima-a
lui! Duchi atumtsea, dealihea, marea
crimâ tsi s-featsi cu armânamea, mutatâ,
avinatâ, xinitipsitâ di locurli-a ljei. Mutrea
pareili di giucâtori, stranjili tsi l-anyilicea
shi videamù câ-lj plândzea suflitlu!

